Cum am zis și aici, am citit pe câteva bloguri că nu ai ce vedea în Milano. Eu nu sunt de aceeași părere 😀 și mai jos sunt câteva din zonele pe care trebuie să le vezi în Milano. E posibil ca 3 zile în oraș să nu îți ajungă, mai ales dacă vrei să te mai și odihnești, nu să vizitezi în fugă.
Le-am împărțit în 4 zone, la care s-ar mai adăuga câteva bulevarde numai bune de shopping, dar pentru asta o să avem un articol separat.
1. Districtul de modă (Quadrilatero della Moda)
2. Centrul istoric al orașului
3. Mica Veneție a lui Milano (cum îmi place să o numesc)
4. Districtul business
În districtul de modă am ajuns din greșeală. Mă întrebam ce e cu străduța asta mișto, și am început să merg drept, apoi nu mai puteam să îmi iau ochii de la vitrinele magazinelor. Am venit de la Corso Venezia și am intrat în Quadrilatero della Moda de pe strada Via della Spiga. Vitrinele de la Dolce And Gabbana vor rămâne preferatele mele mult timp de acum.
Din districtul modei ajungi foarte ușor în Plazzo Marino, mai precis la statuia lui Leonardo da Vinci și Teatrul Scala. Piața te duce direct la Galleria Vittorio Emanuele II, unul dintre locurile pe care nu trebuie să le ratezi. Galeria te ghidează și ea spre Domul din Milano și, uite așa, ajungi în centrul vechi al orașului.
Un must do în Galleria Vittorio Emanuele II – să cauți cercul cu berbec, să pui piciorul în gaura din mijloc, să te învârți și să îți pui o dorință.
Una din străzile pe care o să vezi mulți oameni frumoși, fashion-iști, turiști, tipe învârstă cu botox-ul stricat, este Corso Vittorio Emanuele. În perioada în care am fost strada era plină de absolvenți cu coronițe de laur pe cap. Super drăguț. Strada te duce și ea spre Domul din Milano dacă vi de pe Corso Venezia.
În fața Domului se află statuia lui Vittorio Emanuele II. Din această zonă se bifurcă 3 străzi. Pe toate trei trebuie să te plimbi. Milano e un paradis al cumpărăturilor, al modei și al produselor de frumusețe. Toate bulevardele sunt de shopping și mie mi se pare imposibil să alegi doar o singură zonă.
În mare parte ai două opțiuni de la Domul din Milano, fie mergi pe strada Via Torino, pentru ca după un drum destul de lung (30 – 45 minute) să ajungi în zona intitulată de mine Mica Veneție a lui Milano (zona Alzaia Naviglio Grande și zona fluviului Darsena), fie pe Via Orifici și ajungi la Castelul Sforzesco. De preferat, o să ai nevoie de 2 zile pentru a vizita ambele zone. Recomand mersul pe jos, pentru a putea vedea cât mai mult din oraș.
În zona Alzaia Naviglio Grande și Darsena o să te lovească un aer boem, cu oameni care se relaxează pe marginea fluviului și multe străduțe care mai de care interesante. Vizitând Castelul Sforzesco vei ajunge în Parcul Sempione, de unde vei putea vedea Arcul Păcii.
O altă zi îți trebuie și pentru a vizita districtul business (Porta Nuova). Clădirea Bosco Verticale este superbă, iar în Piazza Gae Aulenti o să intri în atmosfera corporatiștilor. Arhitectura clădirilor este foarte plăcută
.
Un alt bulevard pe care m-am plimbat a fost Corso Buenos Aires, el te duce în Parcul Indro Montanelli, parc super drăguț, în care se află și un planetarium.
Gara Centrală este atât de grandioasă încât poți să o treci la obiective turistice, am hoinărit și pe străduțele din jurul ei,
Îmi pare rău că nu am mai avut timp să vizitez Cartierul Chinezesc, biserica cu un perete din cranii (biserică al cărui nume l-am și uitat) și stadionul San Siro. Milano e pe lista mea de orașe în care o să mă întorc curând, având avion direct din Craiova.
Mai multe poze pe Instagram cu hastagul – #amgoestomilan
PS: știu că promit galeria foto de mult și până acum ar fi trebuit să termin cu articolele despre Milano, dar o să recuperez luna asta 😀
Pe scurt, despre o parte din obiectivele turistice:
– Domul din Milano – a 4 a cea mai mare catedrală din lume, este o catedrală gotică, iar construcția sa a durat aproape șase secole;
– Castelul Sforzesco – a fost ridicat în anul 1300, în afara zidurilor medievale. Are o suprafață de 800 metri pătrați și a fost construit numai din cărămidă.
– Arcul Păcii din Milano – construcția sa a început în anul 1807, dar a fost întreruptă de înfrângerea de la Waterloo. Arcul a fost construit pentru a celebra gloria împăratului Napoleon;