Povești din Paris

Pe lista mea de „orașe pe care trebuie să le vizitez”, Paris era în capătul ei de mult timp, așa că atunci când am găsit bilete la 120 de lei dus-întors de pe aeroportul din Craiova, nu am ezitat să le cumpăr.

Vreau să fac o serie de articole de gen „ce să faci patru zile în Paris” sau Day 1, Day 2, Day 3, cum să îți organizezi timpul ca să vizitezi cât mai multe, dar până atunci, voi povesti câteva impresii și întâmplări de acolo 😀

De la autocar ne-am orientat repede și am găsit drumul corect spre Arcul de Triumf, pe un bulevard mare, drăguț, cei drept, dar nimic wow. Mai târziu m-am uitat pe hartă și am văzut că este chiar faimosul bulevard Champs-Élysées. Acum cred că este overrated, Paris are bulevarde mult mai faine, cu magazine de lux [și cu cozi cum sunt la noi la patiserii în jurul orei prânzului, doar că ei stau la Gucci  sau Dolce & Gabbana, noi la Gigi :))]

Mult mai tare decât Champs-Élysées mi s-a părut bulevardul Grande-Armée plin cu magazine cu motoare super cool, Triumph, de exemplu.  Aș da 13.000 de euro pe o motocicleta de la Indian VICTORY Motorcycles <3, chiar am pus ochii pe modelul ce costă 26.700 euro :))

Primul lucru pe care l-am observat a fost că Paris seamănă cu București, sau București cu Paris. Dacă te uiți la clădiri vei realiza că ai mai văzut ceva asemănător, fix la tine în țară.

Când vine vorba de locuri preferate din Paris, am două: Grădinile din Luxemburg și cartierul Montmartre.

De la Notre-Dame am plecat spre grădini și nu aveam nici-un chef, deja mersesem mult pe jos, dar atunci când am ajuns acolo, și am simțit atmosfera aia de relaxare, oameni fără griji, a fost perfect. Mi s-ar părea genial să avem și noi câteva scaune prin parc / botanică și să poți sa stai sub un copac, pe marginea unei fântâni, fără griji.

În Montmartre am simțit atmosfera autentică Parisului. Montmartre este cartierul unde au locuit cei mai cunoscuți pictori, precum: Van Gogh, Modigliani, Picasso, astfel piața este plină de pictori (unii mai sociabili, alții o să te certe că le faci poze … :D) În plus, casele din cartier sunt superbe, la fel și panorama. Maison de la Rose probabil este una dintre cele mai fotografiate case.

Când aveam 3 ani mama m-a învățat să nu vorbesc cu străinii, 21 de ani mai târziu încă aplic regula, deci dacă îmi zici „Bonjour” pe stradă voi merge mai departe și în gând te voi cataloga ciudat :)) doar că amica mea, Ana, e mai vorbăreață și la  Louvre am stat 15 minute de vorbă cu un francez …

PARANTEZĂ [intra în categoria „francez tipic”, care venea de la serviciu cu servietă și în costum, în carouri, dacă rețin bine, ceva grena cu crem, și cu beretă de aia tipică a lor. subliniez beretă. #notmytype, deși avea ochii albaștri sau verzi :)) ceva deschis]

impropriu am stat de vorbă, eu mai mult am zâmbit (am un zâmbet special, atunci când nu îmi place de cineva, dar trebuie să fiu drăguță), cred că am scos 5 cuvinte timp în care gândeam „hai să plecăm odată” „pierdem vremea”. Annoying small talk. Într-un final am făcut rost de numărului de telefon și Ana „hai să ne uităm la poza lui de profil”, apasă Ana, îi dă beep pe WhatsApp …. #minunat 😀

Tour Eiffel nu m-a impresionat, dar un lucru pe care trebuie să îl faci în Paris este: un picnic, fie la Eiffel, fie pe Sena. Zona Moulin Rouge intră și ea în categoria de neratat :)) nu e cine știe ce, dar te duce cu gândul la Amsterdam (Red Light District).

În ultima zi autocarul a fost anulat, am aflat când am ajuns în stație, am boschetărit puțin, ce să faci pe la două dimineața, doar un negru, asta sună rasist, o persoană mulatră ne-a urmărit puțin, pe drumul până am intrat la Mec, 3 ore cât am stat la Mec el era prin zonă, când am ieșit de la Mec era afară în fața Mec-ului, apoi a mers în spatele nostru, noi ne-am oprit să întrebăm ceva, am stat de vorbă 30 de minute cu niște tipe super cool, timp în care el a ocolit gara și când a văzut că am terminat conversația a continuat să meargă în spatele nostru, #nimicciudat, apoi după ce am mai mers 500 de metri, ne-a întrebat ce facem, de unde suntem, dacă avem nevoie de ajutor …. am făcut o mică conversație și a plecat :)) nu am înțeles de ce a pierdut 5 ore din viața lui pentru 5 minute de conversație …. :)) și a fost super ciudat, eu fiind paranoică de fel 😀

În rest am întâlnit oameni drăguți 😀 mă așteptam să văd mult mai mulți ciudați :))

Cam atât pentru azi :)) promit că o să revin cu povești turistice 😀

Am pus câteva poze pe Instagram 🙂 le găsiți aici.

XO | Andreea sau Meli

Comments

comments

One Reply to “Povești din Paris”

  1. […] :)) și nici nu am apucat să scriu despre Cipru :)). A rămas că revin cu un alt articol după acesta, a trecut un an, am mai fost la Paris încă odată în februarie și până nu trecem în […]

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.